Regiunii Vidin

Folclorul regiune nordice include Bulgaria de nord-vest. Din punct de vedere geografic, zona conţine cel puţin două sub-diviziuni – lunca Dunării (fără Dobrogea) şi partea de nord a sistemului muntos Stara Planina. Frontierele acestei regiuni sunt la nord Dunărea, la sud munţii, la vest este frontiera vestică, iar la est Dobrogea.

Instrumente muzicale

Instrumentele muzicale tipice sunt fluierul de lemn, ocarina, cimpoiul, flautul, vioara şi fluierul ciobanului.

Costume populare

Costumele femeilor din nord sunt formate din două şorţuri, unul în faţă şi unul în spate (brachnik), frumos brodate, cămaşă brodată de bumbac alb cu mânecă de dantelă şi fustă şi centură de lână roşie. Brachnik este făcut din ţesătură din bumbac brodată şi plisată, catifea, fir de aur şi dantelă. În diverse regiuni şorţul din spate are o lungime diferită. În zona vestică şorţurile sunt mai colorate, roşul fiind predominant iar în este devine mai închis la culoare. În zona vestică şorţurile din faţă sunt mai înguste şi mai lungi. Costumul bărbătesc este alb şi este format din pantaloni strâmţi mai largi în partea de sus (benevreţi, cheshiri) iar partea superioară a costumului este brodată cu mâneci până la cot, fără manşetă de diverse lungimi (până la curea sau până la genunchi), cămaşă albă din bumbac, curea de lână roşie şi pălărie.

Dansuri populare

Caracteristice pentru Regiunea Nordică sunt dansurile cu paşi mici, fini (dansuri populare cu paşi mici). Cel mai des, dansurile încep în mod liniştit, şi treptat ritmul se însufleţeşte, din nou calm, apoi creşte iar, etc. Este vorba de o alternanţă continuă de ritmuri rapide şi încete. Ele se dansează într-o manieră lejeră, fericită, cu sărituri ale picioarelor şi fluturare a umerilor („natrishane” –vibrare a corpului). În unele hori, dansatorii se prind de curea, în timp ce în altele dansatorii nu se ţin unii de ceilalţi. Există cazuri în care dansatorii stau la o distanţă mică unii de ceilalţi, ţinându-se de curea sau având braţele împreunate în faţă sau în spate („Lesi”). Dansurile din zona de şes sunt mai simple şi line, în timp ce dansurile din zona Pre-Balcanilor sunt mai sacadate, mai vioaie şi energice. Hori tipice sunt Gankino (Kopanitsa, Daichovo), Elenino, Danube, Paydushko, Grancharsko, Cherkezko, Valaha Frumoasă, Hora Dreaptă, Shira, Uncle’s, Torlashko, Serbian-jolly, Svishtovsko, Kulsko, Angelchovo, Yankino, Daskalchovo, Denyovo, Elenska ratchenitsa, Kutsanka, Latinka şi altele.

Cântece populare

Cântecele populare nordice sunt dedicate recoltării (cu strigături), pentru nuntă, stupărit, ritualice, de masă, Crăciun, de Sf. Lazăr sau fluturele. Tipice în această zonă sunt cântecele rebele, lirice, cântece despre creaturile mitice din folclorul bulgar (dragon, vrăjitoare). Specific acestei regiuni este cântatul monofonic. Printre cântecele populare se numără: „Zableyalo mi agantse”, „Nedo le, Nedke hubava”, „Eleno, mome”, „Mari, mome”, „Malka moma Rosen Brala”, „Otdolu idat ergenite”, „A cui este fata aceasta”, „Rano e ranila Nine”, „Ienicerii vin, mamă”, „Baba luk posela”, „Kitka ti padna, Deno”, „Temenugo, temenuzhke”, „Dunav teche, iagodo”, „Naklala Yanka sedianka” şi altele.